Verificarea prosmetimii oualor

Si pentru ca tocmai am impartasit cu voi o reteta cu oua si pentru ca vrem sa servim intotdeauna oua proaspete, poate ar trebui sa stim si cum verificam daca acestea sunt intr-adevar proaspete.

In capatul bont al oului se afla o camera de aer, ce este cu atat mai mare cu cat oul este mai vechi. Daca un ou proaspat se baga intr-un pahar cu apa, acesta se va lasa pe fundul paharului. Un ou de 2-3 saptamani va sta in pozitie oblica, cu camera de aer in sus. Daca oul pluteste la suprafata apei, are cel putin 5-6 saptamani si nu mai poate fi consumat.

Pentru oua ochiuri se recomanda ca ouale sa se sparga intr-o farfurie mica, iar de acolo se aluneca in tigaie, astfel se evita folosirea oualor stricate.

Sucurile de fructe si legume

Citind azi un numar mai vechi din "Libertatea pentru Femei - Retete"am gasit un articol despre sucurile naturale de fructe si legume si m-am gandit sa-l impartasec si cu voi, cu atat mai mult cu cat ne apropiem vertiginos de zilele cu temperaturi toride (pentru majoritate dintre voi - eu nu ma recunosc in descriere :) intre noi fie vorba). Asadar iata articolul:

Cum se prepara:

Fructele sau legumele se spala intai cu apa rece si se lasa sa se scurga. Se taie in felii subtiri si se introduc in storcatorul electric sau se pot stoarce prin pasare manuala sau dandu-le pe razatoare. Prin aceasta metoda, fructele si legumele isi conserva calitatile, pastrandu-si vitaminele si mineralele. Sucul obtinut un se pastreaza de pe o zi pe alta, deoarece oxideaza. Dar, se poate tine la frigider intr-un vas de sticla pentru putin timp.

1. Sucul de rosii:

Mineralizant si revitalizant, sucul de rosii se prepara din rosii bine coapte. Acestea contin 90% apa, motiv pentru care sunt foarte hidratante. Mai contin si sodiu, potasiu, cupru, zinc, calciu, fosfor, fier si vitaminele A, B1, B2, B6, C, E, K. De aceea, sucul de rosii un este doar o bautura racoroasa de vara, ci un adevarat remediu terapeutic. Calitatile sale antioxidante ajuta la regenerarea celulelor si neutralizarea radicalilor liberi.

2. Sucul de morcovi:

Si sub forma de suc natural, morcovii imbunatatesc vederea, datorita provitaminei A pe care o contin. Sucul de morcovi are un gust dulceag si contine fier, calciu, fosfor, magneziu, pectine si foarte multe vitamine. Previne imbatranirea prematura si poate fi combinat excelent cu sucul de mere, de telina sau de lamai.

3.  Sucul de capsuni:

Deliciosul suc de capsuni este un foarte bun calmant al sistemului nervos si este folosit cu succes si in dietele de slabit. Are putine calorii, dar energizeaza intrebul organism si stimuleaza metabolismul. Contine potasiu, sodiu, calciu, fier si vitaminele A, B1, B2. Dupa ce se storc fructele, se poate adauga si lapte degresat rece.

4.  Sucul de mere:

Foarte racoritor, sucul de mere poate fi consumat si in amestec cu apa minerala plata sau carbogazoasa. Contine vitaminele B1, A, C, PP si are un efecto tonifiant asupra corpului. S-a dovedit eficient in obezitate, anemie si gastrita, dar si un foarte bun tonic musular si al sistemului nervos.

5. Sucul de coacaze rosii:

Excelent de baut inainte de masa, sucul natural de coacaze rosii este un bun diuretic si depurativ. Stimuleaza o buna circulatie a sangelui si detoxifica ficatul. Este foarte bogat in vitamina C. Se obtine prin zdrobirea fructelor proaspete, urmata de stoarcerea prin tifon. Se consuma imediat dupa ce a fost preparat.

6. Sucul de portocale:

Este un foarte bun energizant pentru organism. Efectul sau poate fi comparat cu consumul unei cesti de cafea, de aceea este recomandat sa fie savurat inca de la primele ore ale diminetii. Mai mult, este bogat in vitamina C, intareste sistemul imunitar si fludizeaza circulatia sangelui.

7.  Sucul de pere:

Pentru a prepara sucul de pere, fructele trebuie taiate in felii subtiri inainte de a fi stoarse. Contin cantitati importante de vitamine (A, B1, B2, PP, C), precum si de saruri minerale revigorante. Sucul de pere este racoritor, dar are si importante functii diuretice si laxative. Este recomandat si persoanelor cu exces de greutate.

Pastele

Din categoria informatii utile, azi am hotarat sa va vorbesc despre paste. Le-am mai mentionat eu calitatile intr-o postare anterioara, dar azi o sa elaboram putin subiectul.

Asadar, sa incepem cu o mica istorie a pastelor si sa spunem ca acestea sunt un preparat stravechi ce s-a raspandit in toata lumea odata cu Drumul Matasii. Cand au cucerit Sicilia in secolul VIII, arabii au adus cu ei primele paste uscate. Chinezii faceau paste din faina de orez chiar inaintea erei noastre (daca va uitati in supermarket-uri o sa vedeti ca acestea inca mai exista). Etruscii sunt cei care au adus pastele in Italia si conform marturiilor istorice in anul 400 i.e.n. erau mari consumatori de taitei. Romanii nu au ramas nici ei mai prejos - pregateau lagane, un sortiment de lasagne, dintr-un aluat pe baza de faina si apa. In fine, se pare ca italienilor li se atribuie meritul de a fi primii care au fiert pastele in apa, de aici ideea ca pastele sunt un produs tipic italian.

Desi nu exista multe informatii despre retete vechi de preparare a pastelor, cele mai vechi sunt atribuite sicilienilor, care le pregateau cu ingrediente de origine araba, stafide si scortisoara (interesant, nu?)

Si acum, latura practica a acestui aliment, si partea care ingrijoreaza mai ales doamnele: pastele ca atare nu ingrasa - 100g (adica 350g paste fierte) contin doar 360kcal, deci pot fi consumate fara grija, fara un sos gras.

Sa incercam acum o clasificare a pastelor:

• pastele tubulare, scurte si cele cu diferite forme - ca de exemplu penne, rigatoni colorate, cochilii mici si farfalle sau paste papion sunt preparate din faina de grau dur si sunt excelente pentru sosuri cu carne
• pastele lungi, subtiri si eventual tubulare - se potrivesc alaturi de sosuri picante pe baza de usturoi si ulei. Alaturi de spaghete subtiri, spaghete si macaroane se potrivesc sosurile cu carne.
• pastele sub forma de panglica - se potrivesc alaturi de sosurile cremoase. Astfel de paste sunt linguine si tagliatelle cu diferite forme si culori.
• pastele sub forma de foi - ca de exemplu foile de lasagna si cannelloni sunt excelente pentu mancarurile la cuptor. Varietatile de paste proaspete, reci, dar nu uscate, nu trebuie fierte in prealabil.
• pastele preparate cu oua - au o culoare aurie si sunt savuroase. Merita sa le folositi, deoarece mancarurile vor fi mult mai bogate. Sunt cele mai gustoase alaturi de sosuri moderate, pe baza de lactate. Insa, eu nu le recomand persoanelor care sunt la dieta, acest tip de paste neconstituiind o asociere alimentara corecta.
• pastele preparate din faina integrala - sunt foarte sanatoase: acestea se obtin din grau, secara, germeni de soia, grau Spelta, etc. Aceste paste se gasesc intr-o varietate de culori.

Ce ar trebui sa mai stiti? Pe langa toate aceste varitati de paste, ele mai pot fi clasificate si in paste proaspete si paste uscate. Mult timp denumirea de paste proaspete s-a folosit pentru pastele preparate in casa (va amintiti cand bunica facea paste si intindea foile la soare sa se usuce apoi le taia cat mai subtire?); astazi insa pe langa pastele uscate, in magazine se gasesc si paste proaspete la raioanele frigorifice. Acestea trebuie folosite imediat. Pastele preparate din faina de grau dur (durum) nu contin oua, astfel pot fi consumate si de cei alergici la oua. Pastele fierte sunt cele mai bune daca sunt moi, dar totusi putin crocante in centru (fierte al dente). Pentru a obtine paste fierte al dente respectati intocmai indicatiile de pe ambalaj, iar pentru un plus de gust si pentru a nu se lipi puteti pune in apa de fiert si un strop de ulei de masline.